RSS Feed

Monthly Archives: February 2010

Still alive

Posted on

Post-ul asta nu e decat cu o poza noua si il scriu ca sa stiti voi ca sunt in viata :))

De fapt mai mult il scriu pentru ca am avut o saptamana lunga care parea ca nu se mai sfarseste, si peste 1 zi o iau de la capat.

Si il mai scriu pentru ca tocmai ce m-am uitat la The Boondock saints 2 (vai, sper ca asa se scrie). Eu nu scriu critici si review-uri despre filme (sau despre orice altceva) asa ca, ce cred eu despre film e irelevant. Insa cei 2 frati din film sunt orice inafara de irelevanti. Cred ca au fost facuti ca sa sporeasca fanteziile fetelor. Nu sunt ei Brad Pitt sau Johny Depp. Dar au un ceva care-i face aproape adorabili. Asta daca va plac baietii cu un aer de fosti puscariasi. (mie-mi plac, haha)

N-am gasit un screenshot calumea din II, asa ca ne multumim cu un screenshot din partea I. Nu va zic sa va uitati la film, dar puteti sa va uitati daca nu aveti ce face…

Oricum…

Eu lucrez in afara orasului (long story, don’t ask) si in fiecare dimineata trec pe laga un teren ce seamana mai mult cu o mlastina. Si cum treceam pe acolo la un momentdat mi s-a parut ca seamana cu o scena din Lord of the rings, ceva cu Dead marshes daca nu ma insel. Asa ca mi-am luat camera si am incercat sa transpun ce am vazut acolo. Am asteptat, ca o fata constiincioasa, o zi cu ceață, am intrat printr-o spartura in gard, am tras vreo 10 cadre, am intaziat jumate de ora la munca, the usual. Mai jos vedeti ce am obtinut, si explicatiile aferente.

Pe mijloc acolo ar fi trebuit sa fie ochiu lu ala din film, dar noh, in realitate avem… nu stiu nici eu exact ce e acolo… cred ca e si o fabrica de ciment prin apropiere… sau nu. nu stiu. in mintea mea era ochiu :D  In fine, va imaginati ca m-a bufnit rasul cand am construit cadrul in minte :)

Apa cred ca provine de la o conducta sparta. Aici sunt banii dumneavoastra.

Si in final, inainte sa va las, pot sa va spun ca atunci cand voi scrie urmatorul post voi fi cu un an mai batrana, cu un picior in groapa :))

Strange dream

Posted on

Nu am multe de spus aici, decat ca modelul a fost cel mai dificil cu care am lucrat vreodata. Si nu pentru ca nu era multumita de ce faceam ci pentru ca nu stia sa pozeze… deloc. Am incercat sa o fac sa se destinda sa pot sa o pozez cand nu e atenta, dar nu prea am reusit pentru ca era mereu atenta. Prea atenta. Oricum, din toate cadrele, astea pareau mai rasarite, sper sa va placa.

Ps. Cand eram mici lumea ne confunda, insa acuma nu mai samanam deloc. Ea e verisoara mea.  Si da, poarta si hainele mele :)

Golden Brown

Posted on

…Texture like sun…

Am vorbit cu Mona intr-o zi sa mergem sa facem poze pe undeva prin centrul vechi, si ne-am pomenit, unde credeti? La Hotel Intim. Bine, ne-a luat vreo 20 de minute pana l-am gasit, uitand amandoua unde se afla. Am avut norocul sa intram fara nici o problema iar paznicul ne-a lasat singure, sa facem ce vrem. Pacat ca era mai frig inauntru decat era afara, asa ca nu am putut sta prea mult timp pentru ca inghetasem de-a binelea… Si pacat ca nu prea era lumina. Am incercat sa scot ceva, dar nu a iesit mare lucru, oricum sper sa va placa :)

[da, imaginea de mai sus e compusa din 27 de poze :| Nu stiu cum de am avut rabdare sa o fac… Mi-e dor de Tokina :( ]

Sleep? No thanks!

Posted on

V-am spus ca am multe materiale pregatite pentru blog. Cel de jos e unul din ele. Nu mai stiu unde l-am gasit, sau cu ce ocazie dar sper sa va placa si sa va distreze (asta daca nu sunteti senatori sau vampiri)

Come white

Posted on

Am multe materiale pregatite sa le pun aici pe blog dar din pacate nu-mi permite timpul. Desi sunt pe net zi de zi cel putin  6 ore, se pare ca nu apuc naibii sa mai scriu ceva pe blogul asta si tare mi-e frica, ca (cacofonie) mi-au fugit toti cititorii. Oricum, pentru cei care au ramas, as dori sa va impartasesc o amintire frumoasa.

Intr-o dimineata de sambata (sau duminica, nu mai stiu…)  ca in fiecare dimineata de sambata (sau duminica…) aveam chef de poze. Am fugit cu stef (nighthaze) sa facem poze la casino in portul tomis, fiind siguri ca nu se plimba nici naiba pe acolo, pe frigul ala. Gresit. Parca toti constantenii se gandisera ca ar fi frumos sa iasa la o plimbare (sa-mi strice cadrele). Asa ca in lipsa de altceva am tras in nestire. Apoi a inceput sa-mi placa atmosfera. Tineri tinandu-se de mana (mai mult sau mai putin manelisti), batrani, copii, haine colorate, incadrari, reguli, compozitii, muzica la acordeon (si nu lautareasca, ci mai mult ceva ce aducea a frantuzeasca, va vine sa credeti?!), vreo 2 mirese zgribulite, bataie cu bulgari, ceatza si macarale. Cand am ajuns acasa si m-am uitat la poze mi-am dat seama ca mai mult am trait atmosfera decat am tras cadre. Mai jos aveti rezultatul.

In continuare sunt cateva trase de stef, prelucrate de mine (le pun eu pentru ca daca ar fi dupa el, pozele astea nu ar mai vedea lumina zilei…)